Home > Istoric şi cultură

Istoric şi cultură

Comuna Jilava se află în partea centrală a Câmpiei Române, mai precis în Câmpia Vlăsiei. Este zona unde altădată se întindeau vestiţii Codrii ai Vlăsiei, zonă marcată de confluenţa Argeşului cu Sabarul şi Cociocul. Astăzi este o regiune agricolă importantă.

Comuna Jilava are o istorie milenară. Cercetările arheologice din anul 1929 au scos la iveală importante vestigii care dovedesc existenţa unei locuiri umane în această zonă cu pe 2 000 de ani e.v. (aparţin culturii de tip "Gumelnita B").

Cel mai vechi document cunoscut pâna acum care atestă existenţa Jilavei a fost emis la Bucureşti în iunie 1716 prin care "popa Radu de la Jilava vinde logofătului Matei Farcăşanu o casă cu loc şi gradină". Dintr-un alt document emis 6 ani mai tarziu tot la Bucureşti şi in care este pomenit acelaşi "popa Radu de la Jilava", reiese că satul aparţinea logofătului Constantin II. După aceste izvoare satul Jilava a luat fiinţă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

La începutul secolului XX, comuna Jilava avea 3178 ha. şi 1719 locuitori. În comună se aflau doi mari propietari: Petrovici Armis, care stapânea 1596 ha şi George Diamandi, care stapânea 500 ha..Ţăranii stapâneau 1082 ha. Locuitorii împropietăriţi erau în numar de 149, iar cei neâmpropietăriţi 287. Comuna avea doua şcoli, una la Jilava, cu 23 elevi şi una la Mierlari, cu 10 elevi, două biserici, la Jilava şi la Mierlari, o bancă populară, o moară cu benzină, un oficiu poştal, o infirmerie şi 8 cârciumi.

În anul 1908 comuna Jilava a primit în compunerea sa incă 2 sate, Belu şi Progresu (ultimele două sate vor forma, începând cu 1 aprilie 1914 o comună separată numită Şerban Vodă), cu o populaţie de 7432 locuitorii din care 3944 barbăţi şi 3488 femei şi a fost inclusă în plasa Vidra.

La recensamantul din 2002 populaţia comunei Jilava era de 11919 locuitori. Jilava se situează  pe locul 7 din punct de vedere al numărului populaţiei, raportat la localităţile judeţului Ilfov.